Lungimea perimetrului teritoriului administrativ al comunei Chisindia este de 50 km.Pe teritoriul admnistrativ exista 3 sate:.Chisindia-centrul politico- administrativ al comunei Chisindia,situat in nordul teritoriului administrativ; Paiuseni- situat in centrul teritoriului administrativ al comunei Chisindia; Vasoaia-situat in vestul teritoriului administrativ al comunei Chisindia.
Relieful este format din ses si dealuri a caror inaltime creste de la nord(110m),la sud (804m,Vf.Bustacel)

Terenurile apartinand acestei localitati se suprapun majoritatea peste bazinul hidrografic al Paraului Chisindia (cu afluentii Cioltu, Hurezu si  Paiuseni), bazin alcatuit litologic si geologic din magmatite neogene (andezite, andezite cu amfiboli, andezite cu piroxeni) si din cuartzite, metabazalte, metagabbrouri, metadiorite si metaconglomerate.

Aceste roci dure nu permit acumularea apei sub forma de mici izvoare, pe fisuri, apa fiind folosita de localnici ca apa potabila.
Restul apei se scurge pe vaile antementionate care totalizeaza niste debite notabile
La limita vestica, respectiv la limita cu formatiunile Pannoniene, se gaseste paraul Cleceova, care traverseaza comuna Buteni, dar care are un curs intermitent.

Primele urme ale vietii oamenilor sint din neolitic fost descoperite monede din perioada romana a lui Filip Arabul. Intre anii 1200-1300 au functionat in Chisindia,cateva mine de aur,existand in acest sens dovezi istorice. 1439 prima mentiune documentara,(Anjou,1350 se numeste Kuszund si apartinea domeniului Abramffy,(Anjou,361) 1363 se numea Kuszund sau Kewzend si apartinea arhiepscopiei din Alba Iulia, iar 1574 apartinea begului  turc Kurt de  la Ineu, 1715 erau 11 familii 1720 erau 14 familii 1732 apartinea domeniului de Mutina, 1747 se numea Kiszingyia si erau 58 familii,(Ciuhandu)1797 scoala romaneasca(Popeanga),1800 erau 112 familii(Kovach,70,78), 1910 erau 1915 locuitori.